Mi-ai
apărut din gânduri, nărăvaş,
atât
de mândru, falnic şi … mai altfel,
părând
zburdalnic, vesel, buiestraş,
aşa
cum te-am visat demult, dealtfel.
Şi-ai
devenit real sub mâna mea
din
tot ce mi-a adus în braţe râul,
căci
tot ce-mi trebuia, deja avea,
dar
nu mi-a dat nimic să-ţi fie frâul.
A
vrut să fii cum eşti, să fii doar tu,
s-alergi
în voia ta, în libertate,
să
poţi, atunci când vrei, să pleci c-un “Nu!”,
iar
eu am fost de-acord: avea dreptate!
Tu
nu poţi fi al nimănui. Eşti doar
adus
de ape, adunat din spume,
din
visul meu, din gânduri în zadar
cât
timp nu reuşesc să-ţi dau un nume.
Din vol. “Călător prin gânduri”

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu