Îngerul din vis

Simțeam că îmi lipsește. - Unde ești?

Am întrebat acolo, printre gânduri.

Nu mi-a răspuns. În repetate rânduri,

Am tot chemat, cu rugi dumnezeiești.

 

Nu mai era. Plecase ca un vis

Surprins de zori în raiul cu plăceri

În care ai tot ce în viață ceri

Și doar în somn adânc îți e permis.

 

Eu, singur, ce-am să fac? Voi mai putea

Să merg pe-aceeași cale din destin?

Visând, aceleași visuri voi avea?

 

Voi încerca să dorm, să uit de chin …

Și iat-o! – chiar în visul meu era:

Un înger adormit, cu chip senin.

 

Din vol. “Aripi de azur”