Alchimia sufletelor

E-o luptă-n care sufletul se zbate,

surprins de forța ce i se opune,

de gândul care nu i se supune,

și-i spune, cu tărie: “Nu se poate!”

 

El n-are logică - el e iubire -

și nu-nțelege cum de e posibil,

când totul este clar și e vizibil,

să nu te bucuri de o regăsire

 

c-un altul, care e menit să-ți fie

aproape și acum și-n nemurire,

gândindu-te că nicio amintire

nu întărește simpla alchimie,

enigmă pentru-ntreaga omenire,

pe care el -și numai el- o știe.


 

Din vol. “Călător prin gânduri” 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postare prezentată

Pescarul zânatic

Pescarul de la Balta Verde, Încins de-o sticlă de rachiu, Văzu pe mal o coțofană Pe care-i greu să v-o descriu,   Căci starea lui trecu prin...