Încerc
din răsputeri, privind la stele,
să
descifrez, în tremuratul lor,
mesajul
ce-ar putea, pe loc, să-mi spele
din
gânduri, amintirile ce dor.
Aștept
s-aud un cânt ca altădată,
când
le priveam, cu ochii larg deschiși,
cu
inima zvâcnind, înaripată,
cu
mintea fără norii indeciși.
Dar
tot ce-aud e un cântat de greieri
și
e plăcut, e-o bucurie-n el
ce-alungă-n
amintiri ce le cutreieri,
tot
ce a fost și nu mai e la fel.
Sunt
vindecat sau mi se pare mie?
Nimic
în jur nu pare că-i lumesc,
iar
steaua care ar putea să știe
se-ascunde
și nu-mi spune: te iubesc!
Din vol. "Chipul iubirii"

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu