Cântecul stelelor

Încerc din răsputeri, privind la stele,

să descifrez, în tremuratul lor,

mesajul ce-ar putea, pe loc, să-mi spele

din gânduri, amintirile ce dor.

 

Aștept s-aud un cânt ca altădată,

când le priveam, cu ochii larg deschiși,

cu inima zvâcnind, înaripată,

cu mintea fără norii indeciși.

 

Dar tot ce-aud e un cântat de greieri

și e plăcut, e-o bucurie-n el

ce-alungă-n amintiri ce le cutreieri,

tot ce a fost și nu mai e la fel.

 

Sunt vindecat sau mi se pare mie?

Nimic în jur nu pare că-i lumesc,

iar steaua care ar putea să știe

se-ascunde și nu-mi spune: te iubesc!


 

Din vol. "Chipul iubirii" 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postare prezentată

Pescarul zânatic

Pescarul de la Balta Verde, Încins de-o sticlă de rachiu, Văzu pe mal o coțofană Pe care-i greu să v-o descriu,   Căci starea lui trecu prin...