Eu
mă retrag un timp acolo unde
lumina-ncearcă
să ajungă iar
atunci
când înspre suflet îmi pătrunde
o
fiară cu aspect tentacular.
E-un
loc retras la margine de gânduri
în
care nu contează niciun vis,
un
loc în care nu găsești intrânduri
ce
ar permite pași spre compromis.
Îmi
retrimit iluziile-n valuri,
iar
planurile-n mare mi le scurg
și-aștept
ca prin eternele portaluri
distanțe
de lumină să parcurg
Spre
zorii unei vieți ce dau putere
și-nlătură
efecte de furtuni,
să-mi
vindec supărarea-n alte sfere,
departe
de mocirle și genuni.
E
zborul meu în clipe de tristețe,
pe
care-l fac demult iar ca efect
e
fericirea mea, e frumusețe,
căci
drumul ce-l urmez e cel corect.
Din vol. “Călător prin gânduri”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu