Clipe de albastru

De-mi ești seninul zilelor de vară,

Te-mbrățișez cu brațele-mi de cer

Și c-o privire ca întâia oară

Când ochii-au fost iubirii mesager.

 

Iar dacă-mi vii ca mângâierea apei

Și mă cuprinzi în valuri de sărut,

Mi te voi scrie-n amintirea pleoapei

Ca un poem al clipei ce-a trecut.

 

Cu ochii-nchiși, te voi putea privi

Și-ți voi fi cer de-albastru și de rouă

În clipele când tu mă vei iubi

Și orice timp va fi o vară nouă

 

Iar de va fi, sub pleoapa mea, să dori,

Ne vom topi-n albastrul unei flori.

 

Din vol. “Eterna căutare”