Vulturul de vis

Pe aripi de zări, uneori,

sau, poate, pe-un nor călător,

apar, producându-mi fiori,

imagini c-un vultur în zbor.

 

E-același, puternic și trist,

plutind liniștit pe un cer

pictat ireal de-un artist,

al artei umil mesager.

 

Își poartă misterul tăcut

și pare un vultur de foc

atunci când, pe cer apărut,

îi face doar Soarelui loc.

 

Îmi pare din timpuri desprins,

contrast între piatră și lut,

stăpân peste-un cer necuprins

sub care se simte pierdut.

 

Dar, azi, nu mă las captivat

și, clar, am să-i spun, m-am decis:

-Tu ești doar un gând ce-a scăpat,

ești vultur, dar numai în vis.

 

Din vol. "Zece"