că
viața ta atât de împlinită
te-a
abătut cumva, din drumul tău,
pe
o potecă tristă, ocolită.
Destinul
ce ți-e scris acolo sus,
e
încă în putere și te cheamă
pe
drumul său, ce este mai presus
de
orice lege și de orice teamă.
Îl
simți deja în gândul tău ascuns
și
simți chemarea lui spre o schimbare,
dar
inima așteaptă un răspuns
pe
care doar iubirea ta îl are.
E-acolo,
e ascunsă într-un pliu,
cu
dorul de-a simți din nou lumina
și
de-a uita de cerul fumuriu
al
scenei peste care-a tras cortina.
Am
să-ți întind, în noul răsărit,
o
mână caldă și încet, cu mine,
vei
fi purtată-n zborul liniștit
al
sufletelor ce zâmbesc, senine.
Din vol. "Zece"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu