Rotunjimi unduitoare

N-am crezut că toamna vine

Cu ochi verzi ce știu să mintă,

Mă privesc și se alintă

Cum că-s numai pentru mine.

 

În mișcările-i sprințare,

Dintre fructe, două mere

Cer căușuri, nu panere,

Ca să-mi fie sărbătoare.

 

Ochii mei parcurg pe trupu-i

Rotunjimi unduitoare

Și-mi provoacă sete mare

Pentru gustul din sărutu-i.

 

Toamnă, toamnă, ce-mi faci mie

Cu mișcările-ți divine?

Simt, prin sângele din mine,

C-a-nceput o simfonie.

 

Te-așteptam de astă-vară

Să îmi vii așa cum ești

Și să-mi spui că mă iubești,

Dar ai ochi de primăvară!

 

Din vol. “Cântecul visurilor”