Iubirea ta

 

Iubirea ta-mi era torențială

Și-mi inunda tot ce-ndrăzneam a fi

Sub cerul ce-mi era și noaptea zi,

Iar inima-mi bătea, demențială.

 

Mi se scurgea prin sânge în torente

Și-mi distrugea prin minte, rând pe rând,

Obstacole-n potecile de gând,

Punând mereu pe suflet noi amprente.

 

Venea precum șuvoaiele de munte,

Învălmășind răspunsuri cu-ntrebări

Ce își aveau final în exclamări

Ce nu puteau torentul să-l înfrunte.

 

Mă cuprindea în brațe languroase

De lavă, și de gheață, și de dor,

Atât de strâns și înfricoșător

În menghina cuvintelor duioase.

 

Iubirea ta mi-a fost catastrofală

Când m-a-nvelit ca un sicriu închis

Și m-a-ngropat sub umbra unui vis,

Atunci când s-a pornit, torențială.

 

Din vol. “Eterna căutare”

.