Plouă amar

Îmi plouă pe-o stradă anume

Cuvintele cad în zadar

În stropii cu gustul amar.

Ce ploaie, ce ploaie cu spume!

 

Mă fulgeră cerul prin norii

Din care își scutură, sec,

Cuvinte de dor ce se-ntrec

Să-nvie prin mine fiorii.

 

Își mută văzduhul taraba

Din pagina stropilor reci

În cea a uitării pe veci

 

Și plouă cuvinte cu graba

Pe care o ai când te-apleci

Să iei ce-a căzut … și-i degeaba.

 

Din vol. “Cântecul visurilor”