Vraja nopții


Străluceau pe ceruri stele

Cum nicicând n-au strălucit,

Nici prin gândurile mele,

Nici aievea ori în vis,

Când petale de cais

Se adapă-n răsărit.

 

Câmpul spicelor de vară

Se-nvelea-n lumina lor

Și-n culori ce iar și iară

Își luau din curcubeu

Straie noi, ca gândul meu

Când străbate nopți de dor.

 

Noapte, muză-nșelătoare

Cu atâția ochi de strajă,

Lasă-a câmpului culoare

Să ne fie loc ascuns

În iubirea ce-a răspuns

La a inimilor vrajă!

 

Din vol. “Eterna căutare”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postare prezentată

Pescarul zânatic

Pescarul de la Balta Verde, Încins de-o sticlă de rachiu, Văzu pe mal o coțofană Pe care-i greu să v-o descriu,   Căci starea lui trecu prin...